KARMEN PEDARU STARS IN ELIE SAAB FALL 2013 CAMPAIGN BY CRAIG MCDEAN

Source: Fashion Gone Rogue

Hermès Swimwear Collection Spring/Summer 2013

 

Sursa: IQads

“Listen to the mustn’ts, child. Listen to the don’ts. Listen to the shouldn’ts, the impossibles, the won’ts. Listen to the never haves, then listen close to me… Anything can happen, child. Anything can be.”

Ludmila Patlanjoglu, Regele Scamator. Ştefan Iordache:
1. „Bre, muică, tu scamatoriu o sa te faci!” Mama mare, de acolo, pe unde oi fi, să ştii că zicerea matale, care acum parcă îmi sună un pic şi a blestem, s-a împlinit.

2. Dorul este amintirea unei stări de bine. Sentimentul că te-ai îndepărtat de un loc ocrotitor şi dorinţa de a reveni acolo.Toate se leagă, şi chipuri, şi locuri, şi întâmplări. Ca atunci când, toropit de soare, pe un şezlong, te trezeşti zâmbind cu ochii închişi. Simţi dintr-o dată, ca o părere, duhul verilor de altădată. Oamenii şi locurile acelea, tot ce se întâmpla acolo, alcătuiau un univers fabulos în ochii mei de copil.
3. Viaţa te desparte de oameni fără explicaţii şi fără vreun motiv evident. Iar eu nu le caut. Rămâne doar tristeţea oricărei despărţiri, indiferent că-i vorba de iubire sau prietenie.
4. Teatrul nu e o oglindă a vieţii. E chiar viaţă. Duci în tine, în organismul tău, atâtea existenţe.
5. Spectatorii îl puteau întâlni pe Săraru în fiecare seară în teatru. Nu se uita la noi, cei de pe scenă. Se uita la cei din sală şi trăia, prin ochii lor, fiecare moment din ceea ce făceam noi pe scândură. Se mira şi se miră şi acum, întrebându-se ca un copil: „Cum dracu faceţi voi, acolo, pe scenă, ceea ce faceţi? Mă uit la dumneata, om normal acum, când stăm de vorbă. Şi după-aia, acolo sus, pe scenă, parcă intră dracii în dumneata!” Semn de puritate din partea lui. Şi iubire pentru arta noastră, a celor bântuiţi de teatru.
6. Artistul este un mister şi trebuie să rămână un mister.
7. Pentru cei mulţi care mi-au stat „in colţ”, vreau să fac, încă o dată o plecăciune. Fără aceşti oameni, n-aş fi putut exista. Nu numai eu. N-ar fi putut exista Teatrul.

Foto

Ludmila Patlanjoglu, Regele Scamator. Ştefan Iordache:

1. „Bre, muică, tu scamatoriu o sa te faci!” Mama mare, de acolo, pe unde oi fi, să ştii că zicerea matale, care acum parcă îmi sună un pic şi a blestem, s-a împlinit.

2. Dorul este amintirea unei stări de bine. Sentimentul că te-ai îndepărtat de un loc ocrotitor şi dorinţa de a reveni acolo.Toate se leagă, şi chipuri, şi locuri, şi întâmplări. Ca atunci când, toropit de soare, pe un şezlong, te trezeşti zâmbind cu ochii închişi. Simţi dintr-o dată, ca o părere, duhul verilor de altădată. Oamenii şi locurile acelea, tot ce se întâmpla acolo, alcătuiau un univers fabulos în ochii mei de copil.

3. Viaţa te desparte de oameni fără explicaţii şi fără vreun motiv evident. Iar eu nu le caut. Rămâne doar tristeţea oricărei despărţiri, indiferent că-i vorba de iubire sau prietenie.

4. Teatrul nu e o oglindă a vieţii. E chiar viaţă. Duci în tine, în organismul tău, atâtea existenţe.

5. Spectatorii îl puteau întâlni pe Săraru în fiecare seară în teatru. Nu se uita la noi, cei de pe scenă. Se uita la cei din sală şi trăia, prin ochii lor, fiecare moment din ceea ce făceam noi pe scândură. Se mira şi se miră şi acum, întrebându-se ca un copil: Cum dracu faceţi voi, acolo, pe scenă, ceea ce faceţi? Mă uit la dumneata, om normal acum, când stăm de vorbă. Şi după-aia, acolo sus, pe scenă, parcă intră dracii în dumneata! Semn de puritate din partea lui. Şi iubire pentru arta noastră, a celor bântuiţi de teatru.

6. Artistul este un mister şi trebuie să rămână un mister.

7. Pentru cei mulţi care mi-au stat in colţ”, vreau să fac, încă o dată o plecăciune. Fără aceşti oameni, n-aş fi putut exista. Nu numai eu. N-ar fi putut exista Teatrul.

Foto

Andre Agassi, Open. O autobiografie:

 

1. Un lucru am învăţat în douăzeci şi nouă de ani de jucat tenis: viaţa îţi va arunca în cale totul în afară de chiuveta de la bucătărie, iar apoi îţi va arunca şi chiuveta de la bucătărie. E treaba ta să eviţi obstacolele. Dacă le laşi să te oprească  sau să te distragă, nu-ţi faci treaba, iar eşecul îţi va cauza regrete care te paralizează mai mult decât o durere de spate.

2. Cred că nu e întâmplător  că tenisul foloseşte limbajul vieţii. Avantaj, serviciu, greşeală, pauză, iubire, principalele elemente ale tenisului sunt cele ale vieţii de fiecare zi, pentru că fiecare meci e o viaţă în miniatură. Chiar şi structura tenisului, felul în care părţile intră una într-alta ca păpuşile ruseşti, redă structura zilelor noastre. Punctele devin ghemuri, ghemurile devin seturi, seturile devin turnee şi sunt atât de legate între ele, încât orice punct poate deveni cel de cotitură. Mă trimite cu gândul la felul în care secundele se transformă în minute, minutele se transformă în ore şi fiecare oră poate fi cea mai frumoasă din viaţa noastră. Sau cea mai întunecată. E alegerea noastră.

3. Indiferent  ce se întâmplă, ţine capul sus. Şi, pentru numele lui Dumnezeu, bucură-te, sau măcar încearcă să te bucuri de anumite momente, chiar şi de durere, chiar şi de înfrângere, dacă asta e să fie.

4. Urăsc tenisul, îl urăsc din toată inima şi, cu toate acestea, continui să-l joc, lovesc mingea mai departe, toată dimineaţa şi toată după-amiaza, pentru că nu am de ales. Indiferent cât de mult aş vrea să mă opresc, nu o fac. Mă implor în continuare pe mine însumi să mă opresc şi joc mai departe, iar această prăpastie, această contradicţie între ce vreau să fac şi ce fac de fapt pare esenţa vieţii mele.

5. Fluturaşii sunt amuzanţi. În unele zile, te fac să alergi la toaletă. În alte zile, te excită. În alte zile, te fac să râzi şi să-ţi doreşti lupta. Să decizi ce fel de fluturaşi ai (monarhi sau molii) este primul lucru de făcut când mergi spre arenă. A-ţi descoperi fluturaşii, a descifra ce spun despre starea minţii şi trupului tău, este primul pas spre a-i face să lucreze pentru tine. Una dintre miile de lecţii pe care le-am învăţat de la Gil.

6. Sunt flatat de imitatori, jenat, complet derutat. Nu-mi pot închipui că toţi oamenii aceştia îşi doresc să fie Andre Agassi, de vreme ce eu nu vreau să fiu Andre Agassi.

7. Din când în când încerc să explic acest lucru în câte un interviu, dar niciodată nu iese cum trebuie. Încerc să fiu amuzant şi nu reuşesc sau jignesc pe cineva. Încerc să fiu profund şi îmi dau seama că ce spun nu are nicio noimă. Deci mă opresc, mă întorc la răspunsuri potrivite şi la platitudini, le spun ziariştilor ce par că vor să audă. E cel mai bun lucru pe care îl pot face. Dacă eu nu pot să-mi înţeleg motivele şi demonii, cum aş putea spera să le explic jurnaliştilor la o dată fixă.

8. Oamenii, mă gândesc, nu înţeleg durerea de a pierde într-o finală. Te antrenezi şi călătoreşti şi te străduieşti să fii pregătit. Câştigi timp de o săptămână, patru meciuri la rând. (Sau, la un Mare Şlem, două săptămâni, şase meciuri.) Apoi pierzi ultimul meci şi numele tău nu e pe trofeu, nu e în cărţile de recorduri. Ai pierdut doar o singură dată, dar eşti un pierzător.

9. Victoria nu schimbă nimic. Acum că am câştigat un turneu de Mare Şlem, ştiu ceva ce au voie să ştie doar foarte puţini oameni. O victorie nu este atât de plăcută pe cât de neplăcută e o înfrângere şi sentimentul de bine nu durează la fel de mult ca supărarea. Nici pe departe.

10. Când urmăreşti perfecţiunea, când transformi perfecţiunea în scopul suprem, nu ştii ce faci? Alergi după ceva ce nu există. Îi întristezi pe toţi cei din jurul tău. Perfecţiunea? Sunt cam cinci zile pe an când te trezeşti şi eşti perfect, când nu te poate bate nimeni, dar nu acele cinci zile pe an fac un jucător de tenis. Sau un om, apropo. Sunt celelalte zile. Totul e în capul tău, omule.

 

 

 

 

Un videoclip absolut fermecător al celor de la Quantic & Alice Russell pentru melodia “Magdalena”. 2500 de fotografii pictate manual au fost editate de regizorul spaniol Lucas Borras, folosind tehnici stop-motion. Vizionare plăcută!

Un nou film  de aproape cinci minute realizat de Karl Lagerfeld pentru casa Chanel. Modelele sunt surprinse în grădina muzeului Rodin din Paris în ipostaze jucăuşe, dar pline de romantism. Soundtrack: Charlie Alex March “Crisp White”. Modele: Stef Van Der Laan, Lindsey Wixson, Aymeline Valade, Brad Kroenig.

Sursa: Fashion Copious